Vocea lui Stelios Kazantzidis este forma absoluta a exprimarii emotionale...
Toate drepturile rezervate. Orice reproducere neautorizata va fi sanctionata !
Stelios Kazantzidis - partea III
Dupa conflictul cu compania discografica , Stelios Kazantzidis a cooperat, īn 1961, cu marii compozitori greci Manos Hatzidakis si de Mikis Theodorakis, recunoscuti la nivel mondial.

Este bine cunoscut faptul ca Xatzidakis a castigat premiul Oscar īn 1961, pentru coloana sonora a filmului "Never on Sunday" (Pote tin Kiriaki), care a fost regizat de Zil Dassen. Faimoasa actrita greaca Melina Merkouri a jucat īn acest film.
Perioada dintre 1961 si 1965 a fost cea mai productiva pentru Kazantzidis. Discografia bogata, participarea la piese de teatru, aparitiile īn cele mai bune cluburi si cele mai renumite taverne, excursii peste tot īn lume, caracterizeaza aceasta perioada.
Īn 1965 Stelios Kazantzidis a luat o decizie "nebuna" . Niciodata nu va mai canta īn public, nici īn cluburi, nici īn concerte. Era satul de viata de noapte din Grecia, cu mafia si a tuturor oamenilor de afaceri care l-au amenintat. Datorita popularitatii sale, cele mai multe cluburi din Atena s-au confruntat cu probleme economice.
El a ramas la decizia sa pana la moartea sa īn 2001. A refuzat sume imense de bani si propuneri tentante. Īn afara de opozitia sa fata de sistemul de viata de noapte, el nu s-a considerat a fi un "obiectiv turistic" pentru care oamenii trebuie sa plateasca. Ca rezultat, el a continuat sa publice numai albume imprimate. S-a simtit obligat sa faca acest lucru, pentru ca oamenii saraci au fost cea mai mare parte a publicului sau si el a crezut ca acestia si-ar putea permite sa il asculte.
Stelios Kazantzidis a declarat: "Eu cant pentru cei saraci, imigrantilor si persoanelor care sufera ..., īn general, pentru clasele sociale de jos. Ei nu pot merge in cluburi scumpe. Ei cumpara discurile mele si le vad ca pe Evangheliile lor. "
Stelios Kazantzidis - partea IV
Regimul Coloneilor, alternativ, "junta "militara", a domnit īn Grecia, timp de sapte ani din 1967. Īn acele timpuri cu cruzime Stelios Kazantzidis visa la propria companie discografica, numita "Standard". El a comandat echipamente pentru fabrica noua īn Kiato si el a ales strada Zinonos (langa "Omonoia Square") pentru birou. Desigur, datorita popularitatii sale, succesul a fost garantat ...
Din pacate, Stelios Kazantzidis nu a tinut cont de "factorul de cenzura". Nu trebuie sa uitam ca tatal Kazantzidis a fost un comunist , si el a avut, de asemenea, un argument cu ultima companie discografica cu care a lucrat . Toate melodiile destinate pentru el, au fost cenzurate.
Stelios Kazantzidis, cantaret din clasele sociale de jos, nu a putut canta melodii doar pentru distractie. Ca urmare el a fost obligat sa īnchida companiei sale.
Makis Matsas proprietarul companiei Minos discographic (anterior, "ODEON"), sa oferit sa cumpere "STANDARD" , si a propus lui Stelios Kazantzidis un nou contract. Stelios ezita - dupa unele inregistrari pentru "Philips" - insa a acceptat īn final.
Din 1970 pana īn 1974 a īnregistrat o multime de cantece de succes pentru Minos, dar albumul intitulat "Iparho" (īn limba greaca "Exist"), īn 1975, a fost unul dintre cele mai bune.
Este demn de mentionat faptul ca īn ziua "Iparho" prezentata la TV, Atena parea pustie, pentru ca toata lumea urmarea prestatia LIVE a lui Stelios Kazantzidis.
Decizia sa de a isi oferi discografia a urmat dupa acest mare succes. Pana la 1987 Stelios Kazantzidis nu a īnregistrat nici un album nou.
Mai jos urmariti o versiune televizata a piesei YPARHO. In grupul orchestral se afla si compozitorii Hristos Nikolopoulos si Takis Soukas, care au lucrat de-a lungul anilor alaturi de marele Stelios Kazantzidis